Aşezare geografică

  •       Comuna Gioseni este situată în partea estică a României, în zona centrală a Moldovei, pe malul stâng al râului Siret , în judeţul Bacău, la aproximativ 20 km. depărtare, spre sud-est de municipiul Bacău .
  •      Este compusă dintr-un singur sat, cu acelaşi nume, care se întinde pe o suprafaţă de 3407, 31 ha. Este situată geografic în regiunea şesului format de cursul râului Siret şi afluenţii pe care îi primeşte, pe o terasă inferioară de pe malul stâng al râului şi pe costişele din zonă (dealurile Răcea şi Clopoţei).
  •      În vecinătatea comunei Gioseni se află comuna Tamaşi în partea de nord, râul Siret în partea sudică, comuna Horgeşti, în partea estică şi râul Siret, dincolo de care se află comunele Cleja şi Faraoani în partea vestică. Între aceste limite comuna are o suprafaţă de 34 km pătraţi.
  •     Comuna Gioseni este strabătută de drumul judeţean 252 B, casele însoţindu-l pe direcţia nord-sud pe o distanţă de cinci kilometri; drumul acesta este cel care face legătura între comuna Gioseni si comuna Horgeşti, în partea de sud-est, şi cu comuna Tamaşi în partea de nord.
  •     Condiţiile naturale din perimetrul comunei Gioseni sunt cele caracteristice Culoarului Siretului, cu particularităţi determinate de aşezarea geografică într-o zonă de dealuri, de câmpii joase (subsidente) şi lunci .

Clima

  • Clima este temperat-continentală cu nuanţe determinate de integrarea comunei Gioseni într-un sector de provincie climatică cu influenţă de ariditate, într-o regiune climatică de dealuri şi podişuri joase, într-un domeniu topoclimatic de pădure şi pajişti deluroase şi într-un principal topoclimat de vale (luncă) şi câmpii aluviale.
  • Umiditatea atmosferică este foarte accentuată, ca efect al evaporării apei din râul Siret şi din lacurile de acumulare din zonă . Verile sunt mai calde , iar iernile sunt reci .

Fauna si flora

Flora şi fauna sunt bogate, explicabil în condiţiile în care se dezvoltă, cum am văzut într-un areal generos. Se întâlnesc aici animale sălbatice (vulpea, lupul, mistreţul, cerbul, căprioara, veveriţa, viezurele, bursucul, iepurele, popândăul, hârciogul, dihorul, şoarecele, şobolanul etc.); păsări (ciocănitoarea, piţigoiul, gaia, privighetoarea, ciocârlia, prepeliţa, rândunica, vrabia etc.); reptile (şarpele, şopârla, broasca). Printre culturile agricole se întâlnesc: lăcuste, furnici, greieri etc. Fauna de baltă şi râu este diversă: lebăda, raţa moţată, stârcul de noapte, barza albă, raţa pitică, stârcul galben, pescăruşul mic, pescăruşul negricios, nagâţul, şerpi de apă, broaşte, peşti (somn, mrean, clean, caras) etc.