Infiintata in anul 2005 prin desprindere de comuna Tamasi, comuna Gioseni este situata in partea Nordica a Grupului Pentru Dezvoltare Locala – GAL Bacaul Verde, pe malul stang al raului Siret, in judetul Bacau, la aproximativ 20 km departare, spre sud-est de municipiul Bacau.
Localitatea Gioseni este compusa dintr-un singur sat, cu acelasi nume, care se intinde pe o suprafata de 2.895 ha. Ea este strabatuta de drumul judetean 252 B, ce face legatura intre comuna Gioseni si comuna Horgesti, in partea de sud-est, si cu comuna Tamasi in partea de nord.
Conditiile naturale din perimetrul comunei Gioseni sunt cele caracteristice Culoarului Siretului, cu particularitati determinate de asezarea geografica intr-o zona de dealuri, de campii joase (subsidente) si lunci. Localitatea Gioseni se inscrie pe un culoar larg, depresionar, urmarind valea Siretului pe un caracter asimetric, evident influentat de regimul tectonic diferit al celor doua mari unitati geostructurale de orogen si de platforma pe care Siretul le desparte. Culoarul corespunde teraselor inferioare ale raului Siret, care sunt marginite catre est de versanti abrupti, fara terase, apartinand Colinelor Tutovei (din cadrul Podisului Moldovei), iar catre vest de valea Siretului, respectiv lunca acestuia, apartinand Culoarului Siretului. Zonele colinelor si a platourilor inalte situate in jumatatea estica a teritoriului sunt in majoritate impadurite.
Date statistice :
Nume Gioseni
Județ Bacău
Cod SIRUTA 26346
Populație (2011) 3.208 locuitori
Suprafață 28,95 km2
Densitate 110,81 loc/km2
Profilul economic al comunei Gioseni „este caracterizat prin resursele naturale şi umane existente” . Comuna „are un profil economic agro-zootehnic, activitatea desfăşurându-se numai în sector particular, gospodării individuale, atât în sectorul producţiei vegetale cât şi al creşterii animalelor.
Suprafaţa mare a fâneţelor şi păşunilor pe teritoriul comunei oferă condiţii favorabile pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Terenul arabil este cultivat în principal cu legume şi plante furajere.
În comuna Gioseni, economia locală este realizată şi prin agenţi economici de tip privat” care se ocupă în principal de „comerţul cu amănuntul, farmacie, instalaţii electrice, materiale de construcţii” . De asemenea, „în comună îşi mai desfăşoară activitatea mici fermieri, în zootehnie şi legumicultură” .
În ceea ce priveşte „producţia agricolă” , menţionăm faptul că în anul 2008 pe o suprafaţă arabilă de 1700 ha s-au cultivat: grâu – pe 25 hectare (obţinându-se o producţie medie de 5000 kg/ha) ; porumb – 1200 hectare (obţinându-se o producţie medie de 4000 kg/ha) ; lucernă – 125 hectare ; legume – 150 hectare ; vie – 14 hectare .
Privitor la activitatea din sectorul zootehnic , menţionăm că în anul 2008 efectivul de animele era următorul: 500 bovine ; 1000 porcine ; 700 ovine ; 120 caprine ; 100 cabaline ; 150000 păsări . În acelaşi an au fost consemnate în comuna Gioseni 500 familii de albine .
In comuna activitatea culturala se desfasoara intr-o cladire incapatoare edificata de parohia catolica din zona,aceasta avand denumirea de “Casa Tineretului”,cu dimensiuni de 35mX25m, si cu o capacitate de 1000 de locuri.Aici au loc aniversarile locuitorilor,praznicele si serbarile comunitare.Cladirea insumeaza 2 sali mari, o biblioteca si o sala de conferinte
Prezenta credinciosilor romano-catolici din Gioseni are o vechime mare in negura istoriei.Ei au un trecut framantat,cunoscandu-se de prin secolul al XV-lea aparitia lor in aceste tinuturi,cand au format o comunitate compacta cu emigranti transilvaneni sositi de peste Carpati in tinuturile si satele Moldovei.Monedele gasite aici,prima biserica ce dateaza din timpul lui Stefan cel Mare,cat si cimitirul din curtea Manastirii Sf. Carol Borromeu reprezinta vestigii ce atesta stabilirea catolicilor pe aceste meleaguri.Asistenta religioasa s-a facut la parohia Faraoani pana in 1850.Ulterior,comunitatea a fost repartizata la parohia nou infiintata-Valeni.
Intre anii 1840-1850 s-a construit o capela in centrul satului si un cimitir in jurul acesteia.Acest lacas a fost insa provizoriu, pentru ca,intre anii 1855-1864 a fost construita pe un deal in afara satului,biserica veche “Sf. Ioan Botezatorul” cu dimensiunile de 25mX10M.Pictura a fost realizata de pictorul Skaia in anul 1869.Biserica a fost dotata cu o orga clasica “Colonvitz” in anul 1877.In timpul cutremurului din anul 1940 turnul bisericii a fost daramat iar la 4 martie,in urma altui cutremur,biserica a suferit daune importante,devenind impracticabila si foarte periculoasa pentru celebrarile liturgice.
In anul 1977 au inceput lucrarile pentru biserica noua cu hramul “Sf. Ioan Botezatorul”,cea pe care o stim si astazi.Lucrarile bisericii s-au finalizat in anul 1983,iar sfintirea lacasului a avut loc in ajunul sarbatorii ”Sf.Ioan Botezatorul”,in anul 1991,participand la consacrare Episcopul Petru Gherghel,Episcopul Ioan Robu si Nuntiul apostolic de atunci,John Bucovski. In ziua de 24 iunie se serbeaza hramul acestei biserici,fiind o zi insemnata pentru comunitatea romano-catolica din comuna ,aceasta sarbatoare fiind pastrata si transmisa din generatie in generatie.
Este localizata in partea de sud a comunei,fiind o constructie impunatoare.Hramul este sarbatorit pe data de 4 noiembrie.